Cuprins 7 secțiuni
O urgență medicală în străinătate te prinde, de obicei, într-un moment în care nu ai chef de formulare și nici de traduceri. De aceea ajută să ai în cap câțiva pași simpli, pe care îi poți urma chiar dacă ești speriat sau obosit: chemi ajutor, mergi unde trebuie, ai actele la tine și păstrezi dovezile.
Mai jos găsești ordinea acestor pași, ce se întâmplă de obicei la camera de gardă din alt stat european și ce faci după ce criza a trecut. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc indicațiile medicilor sau ale personalului care te îngrijește.
Cui suni primul: numărul 112 și alternativele
În toate statele Uniunii Europene funcționează numărul unic de urgență 112, care poate fi sunat gratuit, de pe orice telefon, inclusiv fără cartelă. Operatorul poate prelua apelul în mai multe limbi, iar în multe țări îți poate localiza apelul.
La telefon spui, clar și pe rând:
- unde ești, cu adresa sau cu un reper (hotel, stradă, kilometrul de pe autostradă);
- ce s-a întâmplat și câte persoane sunt afectate;
- dacă persoana respiră și este conștientă;
- numărul tău de telefon, pentru a te putea suna înapoi.
Nu închide înaintea operatorului. Dacă nu vorbești limba locală, spune „English” sau „Romanian” și așteaptă să fii transferat. Pentru probleme care nu sunt de viață și de moarte, o infecție banală sau o durere de dinți, poți apela la medicul de gardă sau la farmacie, pe care hotelul sau gazda ți le pot indica.
Unde mergi: spital public sau clinică privată
Dacă vrei să folosești cardul european, mergi la un furnizor din sistemul public sau aflat în contract cu el. Cardul nu are efect într-o clinică privată fără contract, unde plătești integral, uneori cu preț ridicat.
La spital, procedura seamănă cu cea din România: ai un triaj la intrare, unde o asistentă sau un medic stabilește cât de urgent este cazul tău. Dacă vrei să înțelegi mai bine logica, citește despre cum funcționează triajul la unitatea de primiri urgențe. Cazurile cele mai grave sunt preluate primele, chiar dacă alții au ajuns înaintea ta.
Atenție: Dacă ambulanța te duce la o clinică privată pentru că e mai aproape, cere-i echipajului, când starea îți permite, să te îndrepte spre un spital public. Costul poate diferi mult.
Ce documente iei cu tine la cameră de gardă
Primul gest util este să ai la îndemână trei lucruri: actul de identitate sau pașaportul, cardul european de asigurări de sănătate și lista tratamentelor tale curente. Dacă ai o afecțiune cronică, o foaie scurtă în engleză cu diagnosticul și medicamentele valorează mult mai mult decât o poveste spusă în grabă.
Dacă ai uitat cardul acasă sau l-ai pierdut, nu e o catastrofă: casa de asigurări poate emite, la cerere, certificatul provizoriu de înlocuire, care are aceeași valoare pe perioada lui de valabilitate. Cere-l de la distanță, prin canalele pe care le oferă instituția, sau roagă pe cineva apropiat să facă demersul.
| Document | De ce îl ai la tine | Dacă îți lipsește |
|---|---|---|
| Pașaport sau act de identitate | Te identifică la ghișeu | Spune numele și data nașterii, vei fi rugat să aduci actul ulterior |
| Card european | Dovedește că ești asigurat | Cere certificat provizoriu, plătești provizoriu |
| Lista medicamentelor și alergiilor | Evită greșelile de tratament | Medicul decide pe baza examinării |
| Numărul asigurătorului privat | Pentru acord de plată | Îl cauți în e-mailul cu polița |
Ce se plătește pe loc și ce poți recupera
Cu cardul european plătești, de regulă, doar ce plătesc și asigurații locali: o coplată, o taxă de consult sau o taxă de camera de gardă, în funcție de țară. În unele state nu plătești nimic pe loc, iar în altele plătești integral și ceri rambursarea ulterior, de la instituția locală sau de la casa de asigurări din România.
Reține o regulă practică: nu semna și nu plăti nimic fără să primești un document care spune ce ai plătit și pentru ce. Chitanța, factura, rețeta și foaia de externare sunt dovezile pe care le vei prezenta. Procesul de recuperare e descris în materialul despre rambursarea cheltuielilor medicale făcute în UE.
Păstrează fiecare hârtie, chiar dacă nu o înțelegi. O traducere se poate face mai târziu, o chitanță pierdută nu se mai reface.
Ce faci după ce starea s-a stabilizat
După ce primești îngrijirile, câteva gesturi te ajută mult pe termen mediu:
- ceri foaia de externare sau un document care rezumă diagnosticul, investigațiile și tratamentul;
- întrebi dacă ai nevoie de control sau de tratament și după întoarcere;
- anunți asigurătorul privat, dacă ai poliță, și medicul de familie, la întoarcere;
- faci fotografii ale documentelor, ca rezervă;
- notezi numele spitalului, al medicului și datele de contact, pentru eventuale clarificări.
Dacă vei continua tratamentul în România, medicul de familie are nevoie de aceste acte. Cum le pui în valoare în țară vezi în Documentele medicale din străinătate: cum le folosești în țară. Pentru o privire de ansamblu asupra drepturilor pe care le ai cât ești plecat, ia ca reper ghidul principal despre asistența medicală în străinătate.
Greșeli frecvente în prima oră
Se repetă, de la un caz la altul, aceleași scăpări:
- se așteaptă „să treacă” o durere puternică și se amână ajutorul;
- se merge la o clinică privată doar pentru că are recepția mai aproape;
- se semnează formulare în limbă străină fără a întreba ce reprezintă;
- se uită să se noteze medicamentele primite;
- nu se cere niciun act la plecare.
Niciuna nu e gravă dacă o corectezi repede, dar fiecare îți poate complica rambursarea sau tratamentul de după.
Pe aceeași temă, citește și Bariera de limbă la medic în străinătate: cum te descurci.
Pe aceeași temă, citește și Lista de așteptare la spital: cum funcționează.
Pe aceeași temă, citește și Sarcina și nașterea în străinătate: ce se acoperă.
Pe aceeași temă, citește și Studenții în alt stat UE: cum rămâi asigurat medical.
Întrebări frecvente
Pot suna la 112 dacă nu vorbesc limba țării?
Da. Operatorii din Uniunea Europeană sunt obișnuiți cu apeluri din alte limbi și te pot conecta cu un interpret sau cu un operator care vorbește engleza. Spune clar locul și ce s-a întâmplat.
Mă preia spitalul dacă nu am cardul la mine?
La o urgență vei fi tratat oricum, iar problema actelor se rezolvă ulterior. Cardul sau certificatul provizoriu determină doar cine suportă costurile și cât ai de plătit.
Cardul european acoperă ambulanța?
Depinde de statul în care ești. În unele țări transportul cu ambulanța face parte din îngrijirea acoperită, în altele se plătește separat. Întreabă și cere chitanța.
Ce fac dacă spitalul îmi cere bani înainte să mă trateze?
Dacă este o urgență reală, îngrijirea nu trebuie refuzată. Pentru servicii neurgente, cere explicații despre ce plătești și păstrează dovada, ca să poți solicita rambursarea.
Cine mă ajută dacă nu mă înțeleg cu personalul?
Poți cere un interpret la spital, poți apela asistența asigurătorului privat sau poți suna la ambasada ori consulatul României pentru îndrumare generală.
